for every sleepless night

as vrea sa ma ridic acum de pe scaun si sa imi fac un mic bagaj, sa adorm apoi imediat si dimineata la 7 sa ma trezesc odihnita si sa iau un tren spre munte. sau spre Paris. sau spre nicaieri. as vrea sa ajung departe. si prin fiecare oras prin care trec sa las cate un gand. sa nu stie apoi sa ma gaseasca. sa ramana al nimanui. sa il ia cine vrea. daruiesc cu drag gandurile mele ca si copacii frunzele toamna. sa le ia vantul, sa le ia ploaia, sa ma lase pustiita.
si cu toate gandurile, am un imens gol in mine. si nu e de la foame, nu e de la somn, nici de la emotii pentru examen.
eu stiu ca esti acolo si ca suntem aproape de intersectie.